New York, sfârșitul anilor 1970: Micul gangster Lefty Ruggiero lucrează ca ucigaș cu contract pentru familia mafiotă Bonanno. Când îl întâlnește pe tânărul Donnie Brasco, ceea ce îl impresionează cel mai mult este neînfricarea lui. Nu știe el că numele real al lui Donnie este Joe Pistone și este un agent FBI care caută o modalitate de a intra în cercurile mafiote ca agent sub acoperire. Cu cât Joe Pistone investighează mai mult în rolul lui Donnie Brasco, cu atât se schimbă mai mult și, treptat, se identifică cu rolul său în familia mafiei. Își neglijează din ce în ce mai mult propria soție și copiii. Între timp, relația lui cu Lefty, care îl tratează ca pe un tată, devine din ce în ce mai apropiată. Dar șefii mafiei nu pot fi înșelați pe termen lung. Ei descoperă curând că trebuie să fie un trădător printre ei. Joe Pistone, alias Donnie Brasco, se simte obligat să acționeze.
Filmul e bazat pe întâmplări reale și este povestea eroică a unui grup de soldați din forțele de elită americane trimiși la Mogadiscio, Somalia în octombrie 1993 ca parte a unei operațiuni de menținere a păcii condusă de Națiunile Unite. Misiunea lor constă în răpirea a doi adjuncți ai unei căpetenii locale paramilitare, Mohamed Farrah Aidid, ca parte a unei strategii de a opri războiul civil și foametea care făceau ravagii în Somalia.
1979, Coreea de Sud. Agenția Centrală de Informații, cunoscută și sub numele de KCIA, este o agenție aflată sub controlul direct al președintelui, care deține o mare putere. Șeful departamentului și oponenții săi politici se angajează într-o luptă acerbă pentru putere.
Un vânzător de mașini cu un trecut dubios, Terry, a evitat întotdeauna loviturile mari. Dar cand Martine, o cunoștință din copilărie, îi spune cum să prade inexpugnabila bancă din Baker Street, Terry nu ratează ocazia. El și echipa lui își vor da seama curând că seifurile pline de bani și bijuterii conțin și anumite informații care vor arunca în aer întregul regat al Marii Britanii, căci nemărginita rețea de corupție și scandal implică atât lumea criminală din Londra, cât și vârfurile puterii britanice, precum și însăși familia regală.
O avocată agnostică intră în panică atunci când începe să creadă ce spune clientul ei, un preot acuzat de omor prin imprudență, după un exorcism cu final nefericit.
„K-19 The Widowmaker” nu este un film dedicat razboiului, ci curajului necesar pentru a-l refuza. Este dedicat virtutilor militare: forta, inteligenta si curajul. Prezinta o lume dominata de tehnologie, in care sacrificiul in numele securitatii nationale este des intalnit. Exemplifica sentimentul de datorie nutrit de un soldat fata de tara si poporul sau si dezvaluie povara responsabilitatii unui lider fata de cei aflati sub comanda sa. In cele din urma, arata cat de usor se pot produce tragedii, atat in timp de razboi, cat si in timp de pace, din cauza unui accident, a unei defectiuni.... sau a unei erori umane.
În timpul celui de-al doilea rãzboi mondial, japonezii au reusit constant sã descifreze transmisiile militare codate ale Aliatilor, împiedicând astfel actiunile acestora. De aceea, în anul 1942, armata americanã a recrutat mai multe sute de soldati si cadre superioare, descendenti din indienii Navajo si i-a antrenat sã foloseascã un cod cifrat bazat pe limba lor maternã. Acest cod nu a fost niciodatã descifrat de japonezi si e considerat un element cheie în câstigarea rãzboiului. Datoritã succesului si posibilitãtii ca acest cod sã fie utilizat din nou în alte rãzboaie (cel din Coreea, de pildã), cunoscãtorii lui au fost pusi sã jure cã nu-si vor divulga contributia la rãzboi. Codul a fost fãcut public de-abia în anul 1968. Ca urmare, cei care au contribuit la reusita sa au rãmas, în mare parte, anonimi. Acest film le este dedicat lor.