”Splendoare americană” vorbește despre viața lui Harvey Pekar, un intelectual din clasa de mijloc din Cleveland, Ohio, care a creat ”American Splendor”, o serie de benzi desenate autobiografice. Mai mult de două decenii, paginile îndrăgitei ”American Splendor” au reflectat necazurile oamenilor, experiențele prin care trec, precum și entuziasmul cultural care colora existența de fiecare zi a lui Pekan. ”American Splendor” este saga unui om obișnuit din clasa de mijloc, povestea cuiva care, plictisit de munca de funcționar dintr-un spital, reușește să descopere iubirea, familia și creativitatea cu ajutorul acestor benzi desenate.
Subiectul dramei biografice a lui Jane Campion este viata poetei neo-zeelandeze Janet Frame, pelicula prezentand viata turbulenta a autoarei intr-un mod poetic evocativ. Filmul incepe cu o explorare a copilariei lui Frame, prezentand-o ca pe o tanara desteapta, dar care arata ciudat, fragila emotional, care avea o indemanare aparte pentru scris. Frame intampina mari dificultati in adaptarea la viata rurala conventionala din jurul ei, in timp ce ruptura ei de mediul social se agraveaza pe masura ce inainteaza in varsta. Dupa ce nu reuseste sa devina profesoara in urma unui atac de panica, eroina devine subiectul unei evaluari psihiatrice care, in mod rusinos, are ca deznodamant un diagnostic de schizofrenie. Frame este deci internata intr-un spital de boli psihice, unde sufera ani intregi de tramente cu socuri care nu erau necesare.
O privire la starea mediului global incluzând soluții vizionare și practice pentru restaurarea ecosistemelor planetei. Oferind dialoguri ale experților din toată lumea, incluzând pe fostul prim-ministru sovietic Mihail Gorbaciov, renumitul om de știință Stephen Hawking, fostul cap al agenției centrale de inteligență americane (CIA) R. James Woolse.
În 1970, concursul Miss World s-a desfășurat la Londra, iar Bob Hope a fost gazda evenimentului. În acea perioadă, Miss World era cel mai urmărit spectacol TV de pe planetă, cu peste 100 de milioane de telespectatori. Susținând că aceste concursuri de frumusețe înjosesc femeile, nou-formata Mișcare de Eliberare a Femeilor a devenit faimoasă peste noapte, invadând scena și întrerupând transmisia în direct a galei. Nu numai asta, dar când spectacolul a fost reluat, rezultatul a provocat controverse: câștigătoarea nu a fost concurenta suedeză, preferata tuturor, ci Miss Grenada, prima femeie de culoare care a fost numită Miss World. În doar câteva ore, telespectatorii din întreaga lume au văzut cum patriarhia a fost înlăturată de pe scenă și idealul occidental de frumusețe a fost răsturnat.