În primii ani ai secolului 20-lea, Mohandas K. Gandhi, avocat pregătit de britanici, a părăsit toate posesiunile lumii pentru a prelua cauza independenței indiene. Confruntat cu rezistența armată din partea guvernului britanic, Gandhi adoptă o politică de „rezistență pasivă”, încercând să câștige libertatea pentru poporul său fără a recurge la vărsare de sânge.
Un film extrem de apreciat de critici, laureatul a șapte Premii Oscar în 1970 (inclusiv Oscarul pentru „Cel mai bun film” și „Cel mai bun actor” - George C. Scott), Patton este un fascinant portret al unuia dintre cele mai mari genii militare ale secolului 20. Carismatic și înflăcărat, Patton își concepea singur uniformele, purta pistoale cu șase gloanțe și mâner de fildeș și era convins că în viețile sale anterioare fusese un războinic. Prin manevrele sale l-a înlăturat pe Rommel din Africa, iar după Ziua-Z și-a condus trupele într-o campanie imposibil de oprit, pe întreg teritoriul Europei. A devenit singurul general al Aliaților de care naziștii s-au temut cu adevărat. Însă era pe cât de genial, pe atât de rebel și, după cum artă acest film construit pătrunzător și cu un simț de observație ascuțit, singurul inamic pe care Patton nu l-a putut înfrânge niciodată a fost propria lui personalitate schimbătoare.
În Polonia anului 1939, în Varșovia, Antonina Żabińska și soțul ei, Dr. Jan Żabiński, au o grădină zoo înfloritoare sub conducerea sa și grija ei. Atunci când țara lor este invadată de naziști, Jan și Antonina sunt împietriți și forțați să se raporteze nou-numitului zoolog șef al Reich-ului, Lutz Heck. Pentru a opune rezistență în proprii lor termeni, Antonina și Jan încep să lucreze în secret cu Rezistența și pun în acțiune planuri pentru a salva vieți din ceea ce a devenit ghetoul din Varșovia, în care Antonina și chiar copiii ei se expun la un mare risc. În acest sens, în timp ce războiul este în plină desfășurare, cuplul reușește să salveze multe vieți omenești și animale, ascunzându-le în cuști.
Hollywood, 1942. Guvernul american face presiuni asupra regizorului Michael Curtiz, de origine maghiară, care este pe cale să termine filmările la „Casablanca”, pentru a accentua mesajul propagandistic al filmului și a influența opinia publică în favoarea intervenției țării în războiul european.