Lista lui Schindler, o capodoperă cinematografică, câștigătoare a 7 premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film și cel mai bun regizor, a cucerit atât criticii de artă cât și publicul. Filmul prezintă o poveste adevărată a enigmaticului Oskar Schindler, membru al Partidului Nazist, un afemeiat și un profitor, dar care reușește să salveze viețile a mai bine de 1.100 de evrei în timpul Holocastului. Filmul este o mărturie emoționantă despre ororile războiului și despre alterarea caracterelor umane în timp de război. Războiul este placa turnantă în jurul căreia se desfășoară acțiunea și intriga filmului, reprezentând o cale de mântuire pentru unii și condamnare pentru alții.

Bazat pe memoriile pianistului W. Szpillmann, Pianistul este povestea adevărată a unui strălucit pianist polonez, care, datorită originii sale evreiești este forțat ca pe timpul ocupației naziste a Poloniei să ducă o viață de fugar, pentru a scăpa de deportare. Szpilmann reușește să fugă din ghetoul din Varșovia și își va petrece ani buni ascunzându-se printre ruinele orașului. Salvarea îi vine de la un ofițer german, care îl va ajuta să supraviețuiască. Filmul lui Roman Polanski prezintă o atmosferă apăsătoare și de neînchipuit a iadului nazist. Drama fiecărui personaj, suferințele la care sunt supuși oamenii simpli, decorurile răvășite de cruzimea naziștilor dezvăluie o poveste copleșitoare despre realitatea secolului al XX-lea. „Pianistul” este o capodoperă a cinematografiei ce rămâne tipărită în sufletele oamenilor prin secvențele încărcate de emoții, ce sugerează tragismul perioadei respective, precum și prin chinurile la care au fost supuși evreii din pricina regimului nazist.

Într-o criză existențială și creativă, luptându-se cu un film de făcut, un regizor face un fel de mobilizare generală a emoțiilor, afecțiunilor, amintirilor, viselor, complexelor, minciunilor. Un amestec între o ședință psihanalitică slăbită și un examen de conștiință dezordonat într-o atmosferă de limb (F. Fellini). Masturbarea unui geniu (D. Buzzati). O etapă avansată în istoria formei romantice (A. Arbasino). O construcție de abis în trei trepte (C. Metz). Un Ben Hur al cinematografiei de avangardă. Încercarea de autoportret în formă fantastică. Jurnalul de bord al autorului. Raportul despre un ambuteiaj existențial. Un film despre confuzia și dezordinea vieții. Una dintre cele mai mari contribuții la acea reînnoire a modurilor expresive și la ruptura cu dramaturgia tradițională care a avut loc în cinema între anii 1950 și 1960, reînnoire pe care Fellini o începuse deja cu La dolce vita.

Un fost detectiv din San Francisco este căutat de o veche cunoștință care îl roagă să îi facă o favoare: aceea de a-i urmări soția care pare a suferi de niște tulburări psihice. Povestea reală, însă, este mult mai complexă. Detectivul nu știe nimic despre asta, ci își face doar datoria. O datorie foarte plăcută, de altfel, fiindcă se îndrăgostește de soția prietenului său și ar face orice să o ajute. Orice - în limitele omenescului...

Călătoria episodică a unui jurnalist Italian cutreerând Roma în căutarea dragostei.

La universitatea Princeton, John Nash se luptă să aducă o contribuție utilă pentru a servi ca moștenirea lui în lumea matematicii. El face în cele din urmă o descoperire revoluționară, care îl va aduce în cele din urmă Premiul Nobel. După absolvirea școlii el se întoarce către predare, devenind implicat romantic cu eleva sa Alicia. Între timp, guvernul cere ajutorul pentru spargerea codurilor sovietice, care îl implică repede într-un complot conspiraționist terifiant. Nash devine din ce în ce mai paranoic până la o descoperire care îi răstoarnă întreaga sa lume cu susul în jos. Acum doar cu ajutorul Aliciei el va fi capabil să-și recupereze puterea mentală și să-și recapete statutul ca mare matematician pe care îl cunoaștem astăzi.

După ce și-a pierdut soția și copilul, Ben Sanderson (Nicolas Cage) renunță la slujba pe care o avea în industria filmului, își adună toți banii și pleacă în Las Vegas cu gândul de a-i cheltui pe toți pe băutură. Singurul lucru care îi lipsea însă, era o persoană care să-i fie alături fără a încerca să-l ajute în vreun fel și reușește să găsească această persoană, pe Sera, o prostituată la fel de singură ca și el, care își dorește același lucru: pe cineva care să nu o judece și care să o facă să simtă că totuși nu este singură pe lume.

María Álvarez, o tânără columbiană în vârstă de 17 ani, independentă și arțăgoasă care lucrează pe o plantație de trandafiri, este prizoniera unei vieți plicticoase și se află într-o relație fără viitor cu Juan. Ca și cum situația nu era suficient de rea, o sarcină neașteptată și o altercație urâtă cu șeful ei nedrept o determină pe María să accepte oferta riscantă de a deveni cărăuș de droguri, ducând pe furiș droguri din Bogotá la New York. Dar, pe măsură ce lucrurile scapă rapid de sub control, brusc opțiunea unei retrageri timpurii și a unui viitor liniștit pentru ea și pentru copilul ei nenăscut începe să dispară. Există oare o scăpare din această situație delicată și disperată?

În versiunea contemporană a regizorului lui Baz Luhrmann a tragediei clasice a lui William Shakespeare, Montagues și Capulets și-au mutat vechea luptă în suburbia din Verona, unde Romeo și Julieta s-au îndrăgostit și s-au căsătorit în secret. Deși filmul este vizual modern, dialogul bardului rămâne.