Într-o criză existențială și creativă, luptându-se cu un film de făcut, un regizor face un fel de mobilizare generală a emoțiilor, afecțiunilor, amintirilor, viselor, complexelor, minciunilor. Un amestec între o ședință psihanalitică slăbită și un examen de conștiință dezordonat într-o atmosferă de limb (F. Fellini). Masturbarea unui geniu (D. Buzzati). O etapă avansată în istoria formei romantice (A. Arbasino). O construcție de abis în trei trepte (C. Metz). Un Ben Hur al cinematografiei de avangardă. Încercarea de autoportret în formă fantastică. Jurnalul de bord al autorului. Raportul despre un ambuteiaj existențial. Un film despre confuzia și dezordinea vieții. Una dintre cele mai mari contribuții la acea reînnoire a modurilor expresive și la ruptura cu dramaturgia tradițională care a avut loc în cinema între anii 1950 și 1960, reînnoire pe care Fellini o începuse deja cu La dolce vita.

Roma marchează întoarcerea lui Alfonso Cuarón acasă, în Mexic, şi este totodată văzut ca cel mai personal film al regizorului, fiind inspirat de poveştile femeilor din copilăria sa. Cel mai personal proiect de până acum al regizorului și scenaristului premiat cu Oscar Alfonso Cuarón (Gravity, Children of Men, Y Tu Mama Tambien), Roma urmărește povestea lui Cleo (Yalitza Aparicio), o tânără angajată în casa unei familii din cartierul de clasă mijlocie Roma din Mexico City. Prin crearea unei scrisori de iubire adresate femeilor care l-au crescut, Cuarón pornește de la propria sa copilărie pentru a crea un portret viu și emoționant al conflictelor interne și al ierarhiei sociale în timpul turbulențelor politice din anii 1970. Primul proiect al lui Cuarón de la revoluționarul Gravity din 2013.

Un scurtmetraj marca Charlie Chaplin în care el, ca protagonist, este responsabil de curățenie într-o firmă al cărei manager are datorii adunate la jocuri de noroc. Eroul nostru va trece printr-o mulțime de pățanii și momente dificile. Va fi chiar acuzat de furt, însă va triumfa.